Aproape sfârșit de iulie când scriu aceste rânduri. Că o constatare, un sezon destul de neobișnuit de liber față de alți ani. Au apărut și oameni noi bineînțeles, ca în fiecare an dar și prieteni vechi care vin an de an la Corbu.

Locul ăsta are o energie aparte, un magnetism de care te desprinzi cu greu. De fiecare dată când plec de aici, chiar și pentru câteva zile, de-abia aștept să mă întorc. Să mă întorc la aerul de aici, la liniște, la prietenii de aici, la sentimentul de vacanță pe care ți-l dă marea oricât de ocupat ai fi. De când ies pe poartă mă întâlnesc cu oameni cunoscuți, cu prieteni.

Cafeaua mi-o beau de obicei la Trib, la prietenul nostru Tavi. Aici mai și mănânc de cele mai multe ori. Sasha, băiatul meu de 4 ani e înnebunit după burgerul și după midiile de aici.

Mai jos de Trib este o Micărie, unde Paul Munteanu, unul dintre cei mai buni tatuatori din România și-a descoperit o nouă pasiune, gătitul, și face pe lângă mici și o supă cu fructe de mare, delicioasă, frigărui de berbecuț și nu numai.

Lângă Micărie este Papanasha, exact ce trebuie daca vrei ceva dulce. Recomand gogoșile Liviei. Doar că, creează dependență pentru că sunt foarte bune. Cred că am mâncat gosoși aproape în fiecare zi.

Un alt loc, desprins parcă din altă lume, este beach bar-ul Albastru, cu o atmosferă boemă, muzică bună, delicii pescărești și multe cocktail-uri. Locul ideal pentru a mă relaxa și pentru a mă retrage la umbră de pe nisipul încins, atunci când vreau să petrec o zi întreagă pe plajă.

Se mai poate mânca și la terasa Răsărit, unde view-ul este de vis, Luna de Corbu, Bunicul trăsnit.